Oriunde ma duci

Copii calatori Toamna, ingerii culeg mere din pomul amintirii, cu mici cutite aurii, care arunca sageti de lumina.

Ingerii impart felii copiilor calatori, pentru ca ei sa mai zaboveasca o vreme, caci toamna e o arca buna, in care incap armate de transportoare si multe alte vehicule mai mici, cum sunt roabele pline cu mere in care, o data ce urci, ajungi in alte vremuri, cu gradini mereu noi si oameni de demult. Alte vehicule mici sunt si stresinile pline cu struguri, care-ti aduc mai aproape sunetul tare al inceputului, cand, deschizandu-si cupele, familii de flori din gradini neumblate ne-aduc aminte cum mancau copiii felii de mere cu ingerii si cum tot prelungeau timpul popasului, deschizandu-l mereu, ca pe o patura plina de jucarii, si cum radeau cand nu-i credea nimeni - semn ca lumea era ca la inceput.

Oriunde ma duci nu este doar o carte pe care orice juriu ar fi onorat sa o premieze, ci si certificatul de nastere al unui poet in deplinatatea acceptiunii, care poate sta in rand cu marii poeti ai Clujului si ai tarii, de ieri si de astazi. Ne bucuram sa salutam iesirea in lume a cartii si a poetului, oriunde i-ar duce drumul acesta, deloc usor, deloc simplu, al poeziei, pe a carei cale regala Dan Breaz paseste acum. - Andrea H. Hedes