Modernitate si postmodernitate in predarea istoriei

Problematica istoriei constituie un domeniu care se afla, direct sau indirect, in centrul dezbaterilor actuale. Istoria este diagonala temporala care traverseaza societatea contemporana. Ea ofera reperele esentiale pentru evolutiile lumii actuale-trecutul, prezentul si viitorul.

Exista numeroase controverse in acest domeniu. Statutul epistemologic al istoriei ca domeniu stiintific este repus in discutie. Toata lumea face, mai mult sau mai putin, istorie, afirma nu demult un autor.

Ceea ce face ca, adesea, cunoasterea istorica sa fie contaminata de cunoasterea comuna, iar adevarul istoric sa fie relativizat si explicatia sa fie predominant narativa. Discursul istoricilor este sufocat de date. Toate acestea au consecinte si asupra istoriei ca disciplina in Invatamant.

Transmiterea cunoasterii istorice constituie o problema esentiala a pedagogiei si didacficii de specialitate care trebuie sa raspunda la intrebari precum: Pentru ce (sau de ce) se mai predam istorie? Cum sa o predam? Daca avem in vedere aspectele mentionate, cartea se inscrie intr-un perimetru didactic foarte actual.

Este provocator sa discutam despre postmodernitate in pedagogie si didactica, in masura in care aceasta ne permite sa regandim unele dintre principiile si modalitatile de predare si invatare. Dupa opinia mea, scoala contemporana functioneaza, in mare masura, in paradigma modernitatii. Exista un decalaj evident intre practica scolara, dominata de optica modernitatii ii discursul postmodernitatii pedagogice.

Meritul lucrarii consista in realizarea unor delimitari si clarificari teoretice riguroase ii sistematice, in evidentierea zonelor in care perspectiva postmodernitatii poate aduce schimbari in practicile educationale, in genere, si a celor din domeniul predarii istoriei, in particular. - Prof. univ. dr. Emil Paun